Category Archives: Photos

Delije vs Grobari, derby sarbesc cu iz piro

Dupa un mini trip spre casa, o mini odihna, am asternut cateva randuri despre  eternul derby de Serbia, nr 153.

Derby-ul sarbesc, un meci de traditie intre Steaua Rosie (Zvezda) si  Partizan, nu necesita prezentare caci orice cunoscator stie de ce trebuie urmarit…  Ma repet cu reportajele de atmosfera din Belgrad, caci umbra fenomenului de pe plaiul mioritic te aduce in cautare de un substitut, o iluzie de a retrai momentele care te macina de durere acum, cand nimic nu mai este cum era odata. Ma afund in speranta ca desi cluburi de traditie au fost rapuse de lipitori-conducatori si nu mai exista, sper macar in ograda noastra, visele sa devina realitate, trebuie sa speram caci inima palpita la gandul ca tot ce a fost nu va mai fi. NU vrei sa pierzi ceva ce iubesti atat de mult, precum un credincios mergand orbit de credinta in genunchi ocolind biserica pentru luminare, asa si un ultra se leaga de orice speranta…in alt sens, dar fara echipa ar muri o parte din interior.

Revenind in Belgrad …meciul meu special, care cu tristete o spun, caci este energia mea speciala….incepe sa se schimbe si sa rugineasca si el, de la an la an simt o scadere sonora, de culoare si de stil coreo.

Ora meciului si in jurul stadioanelor, murmur, fum si siroaie de oameni, care pe drum tin acoperite insemnele cluburilor….multa politie, jandarmerie si testoase, oare testoasele lor fac oac?

Ora 18, stadionul are cateva zone de tampon lasate libere intre grobari si tribune dar si zone neocupate.. capacitate de 45000, prezenta de doar 41000.

Incepe meciul, un meci special pt gazda Steaua Rosie, care si-a aniversat cei 72 de ani de existenta. Se astepta ceva aparte, o sarbatoare in stil mare, personal aveam impresia ca voi vedea cel mai mare show piro din viata mea. Pot spune ca am ramas doar cu impresia, caci meciul si contrele colorate au fost mult mai slabe decat anii precedenti.

Steaua Rosie, obisnuind sa creze coregrafii pe panze, unele chiar de admirat…a pregatit la marea sarbatoare niste placute din folii de aluminiu..de culori atat de dubioase, incat parca chiar au vrut sa demonstreze ca ei sunt ciganske. Piro din stroboscoape care presupun ca voiau sa reprezinte numele echipei insa precum si echipa din Romania care are aceleasi culori, rivala noastra campioana la rateuri coregrafice( atunci cand au si rivali reali..nu ca falsa coregrafie cu fc biscu facuta doar doar poate , poate sunt si ei bagati in seama…) ..precum ei ..au ratat literele, facand o coregrafie presupusa nu lizibila si din pancarte rosii caramizii cu argintiu, precum fustele unor tiganci…urat, urat surprinzator de urat. Cateva torte, nu suficiente in viziunea unei sarbatori, in opinia mea devoratoare de derby-uri si pirotehnie.

De partea cealalta, Grobari au umplut peluza plus 2 sectoare de zona zabranieni la tribuna a doua, cu un nivel sonor mai bun si pe alocuri cred ca prin presiunea cantecelor au reusit sa transmita si jucatorilor si au adus impreuna un egal, muncit si cu greu dupa gafele vizibile de oriunde ale arbitrului. Fum negru, steaguri fluturate tot meciul si cateva mesaje cu iz ironic. In minutul 72 cand Steaua Rosie a luminat peluza pentru a celebra 72 de ani..grobari au dominat sonor si au afisat un mesaj prin care spuneau ca cei 72 de ani ai Stelei Rosii sunt de umbra, umilinta .

Per ansamblu, pulsul peluzelor scade, ramane un derby de urmarit, ramane derby-ul meu special, caci desi situatia din Serbia, la fel ca cea din tara, a trimis multi sarbi peste hotare si desi simt ca prietenii mei de acolo, traiesc o lupta continua cu greutatile vietii, prin stilul lor, bunatatea si prietenia sincera, respect si devotament …pentru mine Beograd, o sa ramana pe veci un loc special.

 

Articol de Nicoleta Gradinaru